Dacă te schimbi…
          Cred că toți am trecut la un moment dat prin anumite despărțiri (și nu doar cele amoroase), dar nu vreau să mă refer doar la persoanele care pleacă din viața noastră ci și la noi înșine. Vorbind la modul general acum, de ce mereu trebuie să alegem ce ne face rău, iar dacă nu mereu atunci de destule încât să ajungem să ne supărăm, enervăm, și așa mai departe pentru cum ne ies anumite lucruri. Supărările și tristețea ajung să ne schimbe ca persoane, modul nostru de a fi, sufletele noastre ajungând pătate de negativitate și stres, furie, chiar și de dor. Vom ajunge în punctul în care vom dori să ieșim din aceste stări, vom spera că va fi cineva pentru noi să ne spună o vorbă frumoasă, să ne împărtășească un gând bun. Ne îndepărtăm atât de mult de ceea ce ne face bine.

          De ce nu suntem în stare să lăsăm mândria, orgoliul, prejudecățile, toate de-o parte și să lăsăm loc bucuriei să ne facă zilele frumoase! Suntem atât de absorbiți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru încât ajungem să ne schimbăm după placul celorlalți. De ce? Doar ca să ne putem integra? Prosti! Atunci când ne facem prieteni nu ar trebui să ne placă doar din cauză că suntem noi și nu rezultatul pretențiilor celorlalți? Așa ar fi normal, evident.

          Ne transformăm în ceea ce credeam că nu vom deveni. Oameni fără suflet, fără păreri, fără argumente, fără percepții. Apreciez oameni care mă acceptă așa cum sunt: creativă, enervantă, descurcăreață, optimistă și așa mai departe. Oamenii care nu doresc să mă schimbe, pe acei oameni nu aș vrea să îi pierd.

           Așa că, dacă vei dori vreodată să te schimbi, să te schimbi în bine!

 

 

Mă puteți urmări pe:

facebook  instagram  tumblr

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *